Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, sucursala in cadrul Societatii Naţionale a Sării S.A. (SALROM), a luat fiinţă ȋn anul 1965, prin comasarea mai multor exploatări miniere, care aveau ca obiect de activitate extracţia și prepararea de substanţe minerale utile: sare gemă, calcar, grafit, feldspat, mică si tuf vulcanic.
SALROM este singura companie romaneasca cu veche tradiţie ȋn exploatarea și prelucrarea sării, sarea românească fiind apreciată ȋn ȋntreaga lume, pentru puritatea si efectele ei.
Datorită importantelor rezerve de sare, prezente pe ȋntreg teritoriul ţării, România ocupă ȋn ierarhia ţărilor producătoare de sare, locul 18 pe plan mondial, si locul 4 in Europa.
Exploatarea sării de la Ocnele Mari datează din vremea dacilor. Cea mai importantă așezare este Coșota, iar descoperirile arheologice au scos la lumină vestita Cetate Buridava.
Salina Ocnele Mari, sau Ocna Mare, cum i se mai spunea, este amintita ȋn numeroase documente și scrieri vechi, pentru că de aici se aprovizionau cu sare nu numai Oltenia, Banatul – partea de vest a Transilvaniei, ci și Bazinul Adriatic al Peninsulei Balcanice.
Exploatarea sistematică a zăcământului a ȋnceput la jumătatea secolului al XIX-lea prin mina Sfântul Ion si Sfântul Pavel situate ȋn partea central vestică a zăcământului.
În epoca modernă contemporană și anume ȋn secolele XIX – XX, deoarece exploatările ȋn formă de clopot prezentau un veșnic pericol de inundaţie și prăbușire, se trece la metoda camerelor trapezoidale și se modernizează extracţia și transportul la Salinele Ocnele Mari, Ocna Mureș, Slănic, Târgu Ocna și Ocna Dej.
După 1970, prin metode de exploatare moderne, respectiv exploatare cu camere mici și pilieri pătraţi se obtine sarea gema și prin dizolvare cinetică ȋn sonde, sarea ȋn soluţie.
Zăcământul de sare gemă este situat pe raza orașului Ocnele Mari având o lungime de 7,5 km și o lăţime de 3 km, vârsta geologică fiind Badeniana.
În anul 1992 au ȋnceput lucrările de investiţii pentru deschiderea unei noi saline, la Ocnele Mari, care să acopere necesităţile de sare gemă pentru zona de sud vest, industria chimică și să se creeze noi disponibilităţi pentru export.
Mina Cocenești situată ȋn partea estică a zăcământului de sare, a fost deschisa ȋn anul 1993.
Odată cu deschiderea Platformei Chimice, ȋn anul 1960, ȋn masivul Arnota, pe teritoriul comunei Costești, judeţul Vâlcea, s-a deschis cariera Bistriţa, de unde se extrag si prepara diverse sortimente de calcar.
PRODUSE | DOMENII DE UTILIZARE |
Sare ȋn soluţie | Industria chimică, la obţinerea produselor clorosodice, dedurizarea apei |
Sare gemă | Pentru dezgheţarea drumurilor |
Sare gemă industrială | Industria chimică, industria ușoară |
Sare gemă bulgări | Pentru zootehnie, chimie, energetică |
Sare pentru industria alimentară, gemă măruntă | Industria alimentară, laptelui, cărnii, conserve, murături |
Bază pentru mâncare – Felicia | Se poate utiliza la prepararea supelor, ciorbelor, ȋmbunătăţirea gustului mâncărurilor, sosurilor, salatelor, etc. |
Condiment cu sare si piper, verdeturi, ardei iute | Utilizat pentru condimentarea preparatelor culinare |
Calcar subgabaritic | Industria chimică, materie primă pentru construcţii |
Calcar calibrat | Ca materie primă ȋn industria clorosodică și ȋn construcţii |
Calcar brut din trepte | Ca materie primă pentru construcţii |
Calcar macinat | Ca materie primă pentru construcţii, hrana animalelor, amendamente pentru sol |